Bun cu mine

Indiferent de vârsta sau sexul persoanei sau a motivului pentru care a început un proces terapeutic, invariabil în ședințele de psihoterapie apare ca obiectiv “creșterea stimei de sine”. Nu a fost persoană care să nu își dorească o stimă de sine crescută. Am abordat această situație în spiritul terapiei experențiale, prin tehnici și metode specifice, adică a urmat un process intens de analiză al acestui obiectiv. În acest context, cea mai mare eroare în sistemul personal al fiecărei persoane apare atunci când introduce noțiunea de a fi “bun cu sine”. Fiecare persoană reacționează diferit, unii cu furie, alții au o revelație, depinde de fiecare persoană în parte.

“Cum poți spune să fiu bun cu mine?! Dacă aș fi bun cu mine nu aș mai avea success! Trebuie să fiu rău cu mine! Trebuie să fiu dur dacă vreau să reușesc ceva în viață!”

A fi bună cu mine înseamnă pentru mine să accept că sunt om, că pot avea succes și că pot avea eșecuri. Înseamnă că atunci când am nevoie îmi pot arăta compasiune, pot fi înțelegătoare cu mine sau suținătoare în funcție de ce am nevoie.

Acest lucru înseamnă o voce internă care nu critică, care nu e dură și aspră, care nu pune standarde imposibile, de care nu ne putem bucura nici când le-am atins. Este o voce bună, plină de înțelegere și compasiune.

Această voce am început să o aud cu mult timp în urmă prin vocea foștilor mei terapeuți și formatori, apoi prin vocea mea în relație cu copilul meu și, abia apoi, s-a auzit clar ca fiind vocea mea interioară.

Ridicarea stimei de sine venită din impunere, din TREBUIE, este doar un alt mod de a ne autoagresa, un alt mod de a sta cu “biciul” pe noi înșine pentru a ne îmbunătății.

Putem fi cea mai bună versiune a noastră atunci când ne arătăm bunătate și compasiune, așa cum am fi avut nevoie copii fiind sau așa cum, în unele cazuri, copii fiind cineva ne-a arătat bunătate și compasiune .

Sunt foarte încântată și bucuroasă când vad în clienții mei efectele schimbării vocii interioare, când acea voce interioară devine bună și plină de compasiune , iar ei învață să fie buni cu ei înșiși. Așa ne manifestăm dragostea de sine, dar și pentru cei din jur.

Psihoterapeut Cristina Enescu

Psihoterapia experienţială

colaj
Însuşi numele acestei terapii ne de înţeles este vorba despre o psihoterapie care implică acţiune, mişcare, activitate, spre deosebire de psihoterapia tradiţională care se bazează pe vorbire.
  Psihoterapia experienţială înglobează mai multe psihoterapii pe care le-a transformat în metode şi tehnici pentru a încuraja clienţii identifice şi abordeze problemele ascunse sau subconştiente prin activităţi, cum ar fi jocuri de rol, imagini ghidate etc. şi împreună cu clientul analizează şi restructureazădeblochează şi activează resurse, ajută clientul şregăsească sensul şi propria valoare, vindece traume, integreze experienţe.
   Psihoterapia experienţială se adaptează la client, încercând prin orice metodă creativă ajute clientul aflat în dificulate se descoperă pe sine şi restructureze. Astfel de metode sunt: postură, ritm, mişcare şi dans, improvizaţie meloritmică şi sonoră a expresiei creatoare vizuale – plastică, grafică, modelaj, colaj; improvizaţia creatoare constructivă bazată pe valoarea proiectivă a elementelor naturale – scoici, pietre, cristale, lut, scoarţă de copac, frunze, ramuri, seminţe etc.; improvizaţie metaforică şi narativă (verbală) cu şi fără suport proiectiv – fractali, creaţie foto, expresie plastică, sonoră saucorporală, obiecte investite simbolic,etc.; scenariul şi jocul simbolic, construcţia de măşti şi lucrul terapeutic cu măşti şi marionete, etc.

Unul dintre multele avantaje ale terapiei experienţială este faptul experienţele şi activităţile care formează nucleul procesului oferă oportunităţi pentru terapeut pentru a observa clienţii în situaţii în care aceștia nu sunt axaţi pe terapia în sine
De exemplu, în cadrul unei şedinţe de psihoterapie prin improvizaţie creatoare (colaj, grafică etc) clientul va fi probabil axat pe completarea unei sarcini atribuite şi va fi mult mai probabil lase garda jos decât ar fi în timpul unei sesiuni de terapie individuală sau grup tradiţional .

Aşa
cum scrie şi pe sitetul Societăţii de Psihoterapie Experențială din România, această psihoterapie are “consonanțe şi interferenţe teoretice cu terapia analitică şi alte terapii psihodinamice, terapia gestalt, terapiile creative de grup, P.N.L., logoterapia, terapia transgeneratională şi psihogenealogică, unele abordări transpersonale şi meditative, alte terapii experiențiale (de ex. terapia narativă de familie, terapia focusată emoţional a lui Leslie Greenberg, psihodramă moreniană, psihoterapia contextual-modulară a lui Francis Macnab, terapia centrată pe trauma).”

Psihoterapia
experențială pentru mine a avut un rol deosebit, deoarece m-a ajută într-un mod delicat şi neinvaziv descopăr şi să dezvolt resurse care altfel ar fi trecut neobservate. Astfel, am experimentat de-a lungul timpului diferite tehnici şi metode care m-au ajutat atât la nivel personal cât şi în cabinet.
Această psihoterapie este utilă în cazurile în care persoanele au defense majoare, cărora le este foarte dificil vorbească, prin tehnicile creative mecanismele de apărare sunt folosite în favoarea clientului ajutându-l restructureze sau transforme experienţe de viaţă.
Deşi împrumută tehnici şi din psihanaliză, în general, în această metodă, specialiştii sunt mai axaţi pe acţiune şi uneorii clienţii simt nevoia vorbească mai mult. Un alt dezavantaj al metodei este uneori se confundă cu terapiile alternative. În general, mai ales la noi în ţară, psihoterapeuţii experențialişti au o abordare mai spirituală a vieţiisunt deschişi la nou şi la tot ce este spiritual. Prin urmare, sunt colegi care au o abordare mai creştin ortodoxă sau alţii mai mult în zona budistă, de exemplu, yoga, meditaţii etc. În fapt, acestea ţin de personalitatea psihoterapeutului şi de credinţele acestuia, dar este important ca un psihoterapeut fie cât mai deschis, aibă cunoştinţe despre valorile şi credinţele clientului, fără a le impune pe ale sale

Psihoterapeut Cristina Enescu

Tipuri de psihoterapie. Şcoli, curente în psihoterapie 

Despre psihoterapii   Când am început formarea în psihoterapie o lungă perioada am studiat tipurile de psihoterapie disponibile la noi în ţară în acea perioadă. Aveam în acel moment de ales între 3 şcoli de psihoterapie: 

1. Experenţială 
2. Psihanaliză 
3. Cognitiv-comportamentală 

   La început am cochetat cu idea unei formări în psihoterapie cognitiv-comportamentală, dar până la urmă am ales metodă PEU (psihoterapia experenţială  a unificării). Îmi doresc să prezint fiecare tip de psihoterapie în parte, pentru a fi mai uşor atunci cândvă alegeţi un psihoterapeut sau eventual o formare. Dar va anunţ de la început că sunt părtinitoare 🙂 . Există acum disponibile şi la noi în ţară foarte multe tipuri de psihoterapie, foarte multe şcoli de formare, chiar avem de unde alege. 
 Deşi cele 3 de mai sus rămân principale, există foarte multe altele, dar ce este cel mai important este că delimitările nu mai sunt la fel de rigide. Spre exemplu fiecare şcoală împrumută din metodele altei şcoli sau le adaptează la stilul său, metodele unor anumitor şcoli de psihoterapie s-ar putea să fie mai potrivite pentru grup, altele pentru individual etc. 
  Există sute de tipuri de psihoterapii în lume la ora actuală, mai mult sau mai puţin ştiinţifice, unele dintre ele sunt mai mult metode/tehnicidecât terapii în sine, dar voi încerca să le explic cât mai clar pe cât mai multe dintre ele, din perspectiva mea (atât din experienţă mea de client cât şi din experienţă mea de psihoterapeut).  
   Lista va fi actualizată în cazul în care îmi mai amintesc, descopăr, găsesc şi alte tipuri de psihoterapii. Iniţial am lăsat pe lista unele terapii care uneori sunt asociate  psihoterapiilor, dar de fapt sunt terapii alternative, cu acestea voi face o lista separată. 

1Analiză bioenergetică 
2Analiză psiho-organică 
3Analiză psihosistemica 
4Analiză Sophia 
5Analiză tranzacţională 
6Art terapia 
7Co- terapia 
8Comunicare non- violenţă 
9Consiliere de reevaluare 
10Consiliere maritală 
11Consilierea relaţională 
12Constelaţii familiale 
13Constelaţiile sistemice 
14Desensibilizare şi reprocesare prin mişcarea ochilor (EMDR) 
15Desensibilizarea sistematică 
16Drama terapie 
17Energetică de baza 
18Focusing 
19Grupe de întâlnire 
20Grupele T 
21Hakomi 
22Hipnoterapie 
23Integrarea cursului vieţii 
24Integrarea posturală 
25Interpretarea viselor 
26Logoterapia 
27Meloterapie 
28Metodă nivelelor 
29Modelul conversaţional 
30Modelul sistemelor familiale interne 
31Orgonomia 
32Programare neuro-lingvistică (NLP) 
33Programul în 12 paşi 
34Psihodramă 
35Psihologia analitică 
36Psihologia constructelor personale 
37Psihologie a profunzimii 
38Psihologie orientată pe proces 
39Psihologie pozitivă 
40Psihologie somatică 
41Psihologie transpersonala 
42Psihologie umanistă 
43Psihosinteza 
44Psihoterapia adleriană 
45Psihoterapia analitică (jungiană) 
46Psihoterapia centrată pe persoană (rogersiana) 
47Psihoterapia cognitiv-comportamentală 
48Psihoterapia contextual-modulară 
49Psihoterapia existenţială 
50Psihoterapia Gestalt 
51Psihoterapia raţional-emotivă 
52Psihoterapia şi consilierea pastorală 
53Psihoterapia transgenerationala 
54Psihoterapie a domeniului gândirii 
55Psihoterapie a proceselor de baza 
56Psihoterapie a realităţii 
57Psihoterapie a vieţii raţionale 
58Psihoterapie acceptării şi implicării 
59Psihoterapie adleriană 
60Psihoterapie adleriană clasică 
61Psihoterapie analitică Daseins 
62Psihoterapie bazată pe teoria Gestalt 
63Psihoterapie biodinamică 
64Psihoterapie bionomica 
65Psihoterapie cognitiv- comportamentală 
66Psihoterapie cognitiv- comportamentală bazată pe internalizare 
67Psihoterapie cognitivă analitică 
68Psihoterapie comportamentală 
69Psihoterapie comportamentală dialectica 
70Psihoterapie contemplativă 
71Psihoterapie corporală sau somatoanaliza 
72Psihoterapie de grup 
73Psihoterapie de scurtă durata 
74Psihoterapie developmentala diadica 
75Psihoterapie dinamică de scurtă durata 
76Psihoterapie dinamică experienţială 
77Psihoterapie existenţială 
78Psihoterapie Experentiala 
79Psihoterapie expresivă 
80Psihoterapie familială şi de cuplu 
81Psihoterapie feministă 
82Psihoterapie Freudiană 
83Psihoterapie holistică 
84Psihoterapie integrativă 
85Psihoterapie integrativă minte- corp 
86Psihoterapie interpersonală 
87Psihoterapie Morita 
88Psihoterapie multimodala 
89Psihoterapie narativă 
90Psihoterapie pozitivă 
91Psihoterapie primala 
92Psihoterapie provocativa 
93Psihoterapie psihanalitică 
94Psihoterapie psihedelică 
95Psihoterapie psihodinamică 
96Psihoterapie psihogenealogica 
97Psihoterapie psihosomatică 
98Psihoterapie raţional emotivă 
99Psihoterapie reichiană 
100Psihoterapie relaţional- culturală 
101Psihoterapie scurtă orientată pe soluţii 
102Psihoterapie senzori- motorie 
103Psihoterapie şi consiliere multiculturală 
104Psihoterapie sistemică 
105Psihoterapie socială 
106Psihoterapie tranzacţională 
107Psihoterapie unitivă 
108Regresie în vieţi anterioare 
109Reprogramarea 
110Respiraţie holotropica 
111Sinergia Rubenfeld 
112Tehnici ale libertăţii emoţionale 
113Teoria relaţiilor obiectuale 
114Terapie prin dans 
115Terapia centrată pe trauma 
116Terapia radiantă 
117Terapie a coerenţei 
118Terapie a mişcării concentrative 
119Terapie prin joc 
120Training autogen  Schulz
121Vegetoterapie