Vânătorul momentului perfect

În fiecare zi, cu tot avântul, ne aruncăm în vâltoarea vânătorii de perfecţiune. Căutam acel moment perfect, atât de perfect încât îl putem împărtăşi cu cei mai apropiaţi 500 de prieteni ai noştri.

Sursa: http://pixabay.com

Eram la plimbare în Cişmigiu cu cel mic, alergam pe dealul din spatele unei buturugi când s-a oprit brusc şi se uită. M-am uitat şi eu. Amândoi ne uităm la un grup de fete de liceu (cred) care erau sus în vârful dealului şi îşi făceau poze. Comunicarea lor era legată de calitatea selfie-urilor, de nemulţumiri şi pe care să o aleagă pentru a o posta pe facebook. În care arată că se distrează cel mai bine? Căutau imaginea perfectă care să redea perfect cât de bine s-au distrat în parc.

O prăjitură bună nu este o prăjitură bună dacă nu este am amplasată într-un decor care să o pună în valoare.

Uneori , în astfel de situaţii, încerc să readuc persoana în contact cu momentul şi o întreb: ce gust are? Ce textură? Ce arome simţi?

Ne pierdem capacitatea de a ne bucura de un moment, de a savura o prăjitură, dacă nu există cadrul perfect pentru o fotografie?

Ne trăim momentul prezent “aici şi acum” doar prin lentilei camerei de la telefon şi a Like-urilor primite?

Mai multe universităţi de renume au realizat în ultimii ani studii asupra efectelor “social-media” în rândul utilizatorilor, iar concluzia lor este cam aceeaşi: depresie, stima de sine scăzută şi gelozie sau invidie. Media socială nu este cea care determină apariţia depresiei, dar o susţine sau o potenţează. În acest mediu al social-media ne expunem la reprezentări extreme de idealizate, aşa cum scriam la început despre “distracţia” fetelor în parc, care provoacă sentimente de invidie sau gelozie şi credinţa că, ceilalţi duc o viaţă mai fericită.

Un studiu din Jurnalul de Psihologie Socială și Clinică efectuat de cercetători de la Universitatea din Houston a constatat că o creștere a utilizării Facebook are o corelație cu simptomele depresive și duce la un fenomen psihologic cunoscut sub numele de „comparație socială”.

Ce este de făcut?

În cazul în care dumneavoastră sau cineva drag este afectat de consumul de social-media putem limita timpul petrecut pe astfel de platforme în fiecare zi în favoarea altor activități, sau puteţi apela la un profesionist în domeniul sănătății mintale .

Privitul păsărilor şi mindfulness-ul

Studiu: Watching birds near your home is good for your mental health.


Sunt foarte multe studii care confirmă lucruri ştiute , aş putea spune chiar de bun simţ. Acest studiu este despre faptul că persoanele care trăiesc mai aproape de natură, de păsări, de verdeaţă, sunt mult mai puţin deprimate sau fac mai puţine atacuri de panică. Cel mai mult mi-a plăcut că au analizat şi momentul din zi în care este mai benefic să se uite la păsări şi numărul de păsări necesar ca să nu mai fie deprimat. După-amiaza e bine să ne uităm la păsări şi să petrecem timp în natură.

Dar, lăsând glumă la o parte, privitul păsărilor este un exerciţiu excelent de mindfulness. Meditaţia ne ajută oricând, iar să ne oferim câteva minute în fiecare zi pentru a medita este dovedit că ne ajută.

Câteva exerciţii foarte uşoare de “mindfulness”, adică trăirea conştientă a momentului prezent, ne ajută să ne simţim mai bine în fiecare zi şi să reducem depresia, anxietatea etc.

  1. Respiraţia conştientă – aceasta este cea mai uşoară formă de meditaţie – se poate face oricând , oriunde. Tot ce trebuie să facem este să stăm liniştiţi şi să ne concentrăm pe respiraţie pentru un minut. Inspirăm pe nas, expirăm pe gură, cam câte 6 secunde. Ne concentrăm întreaga atenţie pe respiraţie, fără a ne gândi la nimic.
  2. Observarea conştientă: să ne bucurăm de natură sau de spaţiul înconjurător. Alegem un obiect din jurul nostru şi îl analizăm pentru un minut sau două. Nu e nevoie să facem nimic, doar să observăm. Poate fi orice, inclusive păsările sau norii de pe cer.
  3. Ascultarea conştientă – ascultă o melodie pe care n-ai mai ascultat-o de mult, doar ascultă fără să judeci fără să gândeşti, fii atent la fiecare sunet. Eu prefer să ascult sunetele din natură.
Psihoterapeut Cristina Enescu

Ce ne face fericiţi?

Ce ne face fericiti?
Ce ne face fericiti?

Am adunat câteva studii şi articole despre fericire în x paşi, poate că acestea nu ne vor duce la fericirea absolută, dar sunt sfaturi de bun simţ care cu siguranţă ne vor îmbunătăţi calitatea vieţii.

Un studiu vorbeşte despre cele 10 obiceiuri zilnice care ne ajută să fim fericiţi. În cadrul acestui studiu efectuat pe 5000 de persoane, fiecare participant a dat o notă între 1 şi 10 pentru fiecare din aceste obiceiuri, în funcţie de cât de des sunt practicate.

Oferă : fă lucruri pentru alții – 7,41

Relaţionează : conectează-te cu alţi oameni – 7,36

Emoția : o abordare pozitivă – 6,74

Apreciază : observa lumea înconjurătoare – 6,57

Sens : fă parte din ceva mai mare – 6,38

Reziliența : găsește modalități de a-ţi reveni – 6.33

Experimentează: Continuă să înveți lucruri noi – 6.26

Direcția: stabileşte-ţi obiective de care să te bucuri – 6.08

Mişcare : ai grijă de corpul tău – 5,88

Acceptare: să fii confortabil cu cine eşti – 5,56

Deşi conform acestui studiu obiceiul care ne face cei mai fericiţi este acela al auto-acceptării, acesta este cel mai puţin exersat. Auto-acceptarea şi fericirea sunt strâns legate, dar puţin practicate.

8 obiceiuri zilnice care ne ţin sănătoşi psihic

  1. Atitudine pozitivă – Amintirile pozitive pot fi folosite pentru a îmbunătăţi starea psihică.
  2. Bea o cană de ceai – Ceaiul are efecte benefice dovedite, o cană de ceai te poate ajuta să te relaxezi sau poate să te revigoreze.
  3. Tratează cu calm micile neplăceri ale zilei
  4. Evită să urmăreşti ştirile. Chiar şi în media socială, conţinutul violent pot cauza simptome asemănătoare stresului post traumatic.
  5. Mănâncă sănătos – Chiar dacă consumăm mai multe calorii, nu înseamnă că sunt şi sănătoase, să încercăm să evităm alimentele procesate.
  6. Priveşte pe fereastră – din când în când ridică privirea din monitor şi priveşte afară.
  7. Puţină activitate – activitatea fizică protejează psihicul.
  8. Spală-te pe dinţi – se pare că spălatul pe dinţi reduce riscul de dementă.

Pe dvs. ce va face fericit(a)?

Psihoterapeut Cristina Enescu