Blocajul- cum îl depăşim?

Eu şi Blocajul.

Îmi doresc să scriu pentru că îmi face plăcere, întotdeauna mi-a făcut plăcere. A fost un instrument terapeutic pentru mine înainte de a şti că există “psihoterapia”. Mă ajută atunci când îmi era greu. Scriam ce simţeam, scriam ce îmi doream să spun şi nu puteam, uneori scriam în loc să vorbesc, alteori scriam doar ca să scriu.

Şi acum scriu. Scriu pentru mine, scriu pentru blog şi îmi place să împărtăşesc cu voi gânduri, sentimente, păreri…

De când am început să dau o mai mare importanţă blogului şi să-mi impun să scriu, să particip la evenimente dedicate acestei activităţi, nu am mai scris pentru blog-ul online.

Mă tot gândeam despre ce să scriu şi am simţit cum întreaga mea fiinţă se opune şi spune „NU! Nu vreau să scriu un articol pe săptămână pentru că aşa TREBUIE şi aşa face toată lumea. Nu vreau target la scris.”

Încet, încet, au început să se desfăşoare pe ecranul minţii mele toate acele momente din viaţa mea când TREBUIA să fac performanţă în loc să mă bucur de ce făceam.

Am retrăit toate acele sentimente apoi am început să scriu şi să redefinesc şi să retrăiesc atât plăcerea de a scrie cât şi să accept plăcerea şi bucuria care vine din performanţă, ceea ce până acum nu mi-am permis să fac.

Blocajul acesta mi-a permis accesul la o parte din mine, mi-a oferit oportunitatea de a mă autoanaliza şi de a creşte, de a dezvolta, de a accesa o resursă ce o aveam blocată.

Aceasta a fost soluţia mea pentru a depăşi blocajul. Aceasta a funcţionat pentru mine. Dar pot fi şi alte soluţii pentru a fi din nou creativi şi inspiraţi.

Indiferent care este natura blocajului: mental, emoţional, problemele personale, lipsa timpului sau alte lipsuri, suprasolicitarea, probleme de comunicare sau relaţionare, există soluţii pentru a depăşi acest moment.

Începe prin a fi bun cu tine şi dă-ţi timp pentru a găsi o soluţie care funcţionează pentru tine. În cazul meu, am început să scriu liber tot ce îmi trecea prin cap, până când a devenit totul clar.

  • Sau poţi încerca o plimbare sau o activitate care să îţi pună sângele în mişcare.
  • Elimină tot ce te distrage şi concentrează-te pe ce ai de făcut.
  • Încearcă o activitate amuzantă, plăcută. Joacă-te sau citeşte o carte, ascultă muzică.
  • Alege un alt loc, un alt mediu.
  • Răsfaţă-te cu un ceai sau o cafea singur sau cu o persoană dragă.
  • Unele persoane sunt mai creative când au o rutină clară.
  • Sfătuieşte-te cu cineva.
  • Lucrează în continuare fără să aştepţi inspiraţie, ideile pot veni din mers.
  • Meditaţia sau Mindfulnessul pot ajuta. Fii prezent în moment.

Alte idei?

 

Tehnici pentru a face faţă stresului

RelaxareaFiecare avem stiluri diferite de a face faţă stresului și evident că metoda cea mai bună este aceea de a identifica sursa stresului şi de a o elimina, dar uneori acest lucru nu este posibil.

  Ce putem face atunci când evitarea agentului stresor nu este posibilă sau când nu putem ieşi dintr-o situaţie problematică doar prin a spune NU?

Conştientizarea. Recunoaşterea semnelor şi simptomelor este foarte importantă, mai ales când stresul poate genera atacuri de panică sau anxietate
O dată conştientizate simptomele putem încerca câteva exerciţii simple.

Exerciţiile de Respiraţie sunt recunoscute pentru eficienţa lor. Un exerciţiu simplu de respiraţie găsiţi aici.

Exprimarea emoţiilor puternice într-o manieră benefică. Se spune că e bine să lăsăm toate emoţiile să iasă, dar uneori toată această ventilare a emoţiilor nu face altceva decât să le sporească şi să le dea amploare. Ne ajută să vorbim cu prietenii despre ce ni se întâmplă, dar fără a lăsa emoţiile să iasă în forma lor primară (urlat, țipat, plâns până la epuizare), iar acest gen de manifestare uneori nu este constructivă.

Schimbă perspectiva – o schimbarea a modului în care privim stresul ne poate ajuta. În loc să privim o prezentare, de exemplu, ca fiind un factor de stress, putem schimba perspectiva şi să o considerăm o oportunitate.

Studiile pe această temă au arătat că transformarea stresului în ceva pozitiv a avut efecte benefice, a fost corelat cu nivel scăzut al cortizolului , un hormon asociat cu răspunsul la stres. Reacţiile fiziologice la stres s-au schimbat atunci când oamenii au început să considere stresul ca fiind ceva pozitiv.

Acceptă ceea ce nu poate fi schimbat. Uneori o situaţie este aşa cum este şi nu putem păcăli mintea că este altceva. Prin urmare, cel mai bine este să o acceptăm aşa cum este. Acest lucru nu înseamnă că e bine sau că trebuie să o ignorăm, dar nici că trebuie să renunţăm. Pur şi simplu acceptăm realitatea ca situaţie în care suntem, fără a consuma efort inutil să schimbăm o situaţie ce, poate, momentan nu poate fi schimbată.

Găseşte-ţi ceva de făcut, dar nu prea mult. Când avem ce face, mintea nu mai rătăceşte alimentând astfel stresul. Sunt necesare uneori activităţi care distrag atenţia de la un stress. Când nu avem ocupaţii mintea tinde să rătăcească alimentând astfel anxietăţile, astfel e util să avem activităţi care ne fac plăcere, dar care nu alimentează stresul.

Ce facem cu gândurile care nu ne dau pace? Acele griji, acele gânduri legate de toate problemele care nu le-am rezolvat de genul “ am stins lumina? O să reuşească x proiect? “ sau alte gânduri obsesive legate de viitor.

Gândurile acestea obsesive care nu ne dau pace, care ne afectează concentrarea zilnică, putem încerca să le gestionăm oferindu-le un timp numai pentru ele. În momentul în care apar grijile pot spune “mă voi gândi la aceste lucruri la ora x pentru 30 de minute” . O altă metodă este accea de la le scrie. Le putem da şi un spaţiu în paginile unui jurnal, unde să lăsăm toate aceste gânduri nedorite să îşi ocupe un timp şi un spaţiu fără a fi date la o parte, ci recunoscute şi acceptate. Cu cât încercam mai mult să evităm gândurile acestea nedorite, obsesive, cu atât capătă mai multe putere.

Relaxarea. Să găsim situaţii, exerciţii care ne ajută să ne relaxăm. Un exerciţiu foarte simplu este acela de a ne concentra pe fiecare grup de muşchi în parte, să îi încordăm şi apoi să îi relaxăm. Acest exerciţiu diminuează tensiunile din corp.

Sportul. Oricât de mult am încerca să-l evităm şi oricât de mult v-aţi săturat să citiţi despre beneficiile sportului, realitatea este ca sportul are foarte multe beneficii şi merităm să ne facem un pic de timp pentru a face sport.

Somnul. Somnul poate avea ca efect insomnia, iar dacă aveţi probleme legate de somn încercaţi să abordaţi mai întâi acest simptom.

Psih. Cristina Enescu

“Nu am timp!”

Timpul si stresul… presiunea permanentă a timpului, nevoia permanentă de mai mult timp. 

De câte ori nu ni s-a întâmplat să fi simţit nevoia unei zile cu mai multe ore în ea, pentru că 24 de ore nu ne sunt suficiente?

Ne simţim ca şi cum avem din ce în ce mai puţin timp pentru a rezolva din problemele zilnice. Dar ce ne dă această senzaţie?

Lăsând la o parte teoriile conspiraţiei (Cum care? Acelea ca timpul s-a comprimat!), trăim într-o societate în care dorinţele, aspiraţiile, nevoile ni s-au schimbat. Presiunea zilnică este foarte mare, deoarece trăim într-un mediu social foarte complex în care sunt active scopuri majore în acelaşi timp. De exemplu, ne putem dori să avem succes la locul de muncă, să fim părinţi buni când ajungem acasă, să avem o gospodărie frumoasă şi îngrijită, să punem bani de-o parte pentru vacanţă sau pentru când vom ieşi la pensie, să ne cumpărăm lucruri frumoase sau de care avem nevoie, să fim sănătoşi, să ne facem unele plăceri etc. şi toate acestea în acelaşi timp.

Un număr foarte mare de activităţi, dar timpul a rămas acelaşi! Acest conflict permanent între activităţi ne dă permanent senzaţia că nu avem timp. Emoţiile asociate cu această luptă permanentă: sentimentul de vinovăţie că nu alegem cea mai bună activitate pentru timpul pe care-l avem sau frica legată de venituri, generează un stres foarte mare şi ne face să ne simţim mai presaţi de timp decât suntem în realitate.

Ce putem face în această situaţie?

Am să prezint 2 metode care ne pot ajuta să ne schimbăm percepţia asupra timpului.

Respiraţia

Exerciţiile de respiraţie, atunci când suntem presaţi de timp, suntem agitaţi şi stresaţi că nu reuşim să facem totul în timpul stabilit, ne pot da senzaţia că avem mai mult timp şi ne pot linişti.

Cum?

Inspir numărând până la 5, încet şi cu calm. Ţin respiraţia cât număr până la 2. Expir numărând până la 5.

Ideal ar fi să facem acest exerciţiu cam de 10 ori.

Cu siguranţă după accea vă veţi simţi mult mai liniştiţi.

Schimbarea perspectivei 

În loc să vă spuneţi că sunteţi presat de timp şi stresat, spuneţi-vă că sunteţi ENTUZIASMAT.

Entuziasmul se simte în corp ca şi stresul, dar entuziasmul are o semnificaţie pozitivă.

Așa că în loc să ne văităm: “ vai sunt aşa de stresat, am atâtea de făcut, nu reuşesc să fac totul la timp”, ne putem spune “sunt foarte entuziasmat pentru ce am de făcut în următoarea perioadă”

Aceste 2 metode funcţionează în managementul stresului, în anxietate şi o mai bună percepție a timpului.

Mai multe tehnici şi metode pentru a face faţă stresului AICI.

Psih. Cristina Enescu