Psihoterapia Cognitiv-Comportamentală.

   Teoria Cognitiv- Comportamentală se concetrează pe modul în care gândurile, convingerile şi atitudinile afectează sentimentele şi comportamentul, prin terapie înveţi abilitităţi de adaptare pentru a face faţă la diferite probleme şi situaţii. Combină terapia cognitivă care examinează gândurile, credinţele cu cea comportamentală care examinează acţiunile, ceea ce facem.
terapie
Tratamentul se concentrează pe schimbarea gândurilor unui individ (modele cognitive), în scopul de a schimba comportamentul său şi starea emoţională.

Spre deosebire de psihanaliză sau de psihoterapia experenţială, cea cognitivă se ocupă doar de problemele curente, se concentrează pe probleme foarte specifice, nu abordeazăposibilele cauze care stau la baza condiţiilor de sănătate mintală, cum ar fi o copilărie nefericită.
Este o psihoterapie clară şi bine structurată, care se concentrează pe situaţiile concrete din viaţă actuală a clientului care îi provoacă neplăceri.
Dar spre deosebire de alte terapii, care încearcă găsească cauza, Psihoterapia Cognitiv Comportamentală se adresează mai mult simptomului, astfel există riscul sentimentele neplăcute asociate cu problema ce a determinat intrarea în terapie revină, dar abilităţile de adaptare dobândite prin metode cognitiv comportamnetale ajute persoană le controleze. De aceea specialiştii în această metodă recomandă chiar şi după terminarea sesiunilor clienţii continue exerseze abilităţile dobandie în terapie.
În funcţie de problematica clientului tehnici din psihoterapia cognitiv comporamentală se pot folosi şi în alte tipuri de psihoterapie, de exemplu Trainigul Autogen Schultz.

Tehnici pentru a face faţă stresului

RelaxareaFiecare avem stiluri diferite de a face faţă stresului și evident că metoda cea mai bună este aceea de a identifica sursa stresului şi de a o elimina, dar uneori acest lucru nu este posibil.

  Ce putem face atunci când evitarea agentului stresor nu este posibilă sau când nu putem ieşi dintr-o situaţie problematică doar prin a spune NU?

Conştientizarea. Recunoaşterea semnelor şi simptomelor este foarte importantă, mai ales când stresul poate genera atacuri de panică sau anxietate
O dată conştientizate simptomele putem încerca câteva exerciţii simple.

Exerciţiile de Respiraţie sunt recunoscute pentru eficienţa lor. Un exerciţiu simplu de respiraţie găsiţi aici.

Exprimarea emoţiilor puternice într-o manieră benefică. Se spune că e bine să lăsăm toate emoţiile să iasă, dar uneori toată această ventilare a emoţiilor nu face altceva decât să le sporească şi să le dea amploare. Ne ajută să vorbim cu prietenii despre ce ni se întâmplă, dar fără a lăsa emoţiile să iasă în forma lor primară (urlat, țipat, plâns până la epuizare), iar acest gen de manifestare uneori nu este constructivă.

Schimbă perspectiva – o schimbarea a modului în care privim stresul ne poate ajuta. În loc să privim o prezentare, de exemplu, ca fiind un factor de stress, putem schimba perspectiva şi să o considerăm o oportunitate.

Studiile pe această temă au arătat că transformarea stresului în ceva pozitiv a avut efecte benefice, a fost corelat cu nivel scăzut al cortizolului , un hormon asociat cu răspunsul la stres. Reacţiile fiziologice la stres s-au schimbat atunci când oamenii au început să considere stresul ca fiind ceva pozitiv.

Acceptă ceea ce nu poate fi schimbat. Uneori o situaţie este aşa cum este şi nu putem păcăli mintea că este altceva. Prin urmare, cel mai bine este să o acceptăm aşa cum este. Acest lucru nu înseamnă că e bine sau că trebuie să o ignorăm, dar nici că trebuie să renunţăm. Pur şi simplu acceptăm realitatea ca situaţie în care suntem, fără a consuma efort inutil să schimbăm o situaţie ce, poate, momentan nu poate fi schimbată.

Găseşte-ţi ceva de făcut, dar nu prea mult. Când avem ce face, mintea nu mai rătăceşte alimentând astfel stresul. Sunt necesare uneori activităţi care distrag atenţia de la un stress. Când nu avem ocupaţii mintea tinde să rătăcească alimentând astfel anxietăţile, astfel e util să avem activităţi care ne fac plăcere, dar care nu alimentează stresul.

Ce facem cu gândurile care nu ne dau pace? Acele griji, acele gânduri legate de toate problemele care nu le-am rezolvat de genul “ am stins lumina? O să reuşească x proiect? “ sau alte gânduri obsesive legate de viitor.

Gândurile acestea obsesive care nu ne dau pace, care ne afectează concentrarea zilnică, putem încerca să le gestionăm oferindu-le un timp numai pentru ele. În momentul în care apar grijile pot spune “mă voi gândi la aceste lucruri la ora x pentru 30 de minute” . O altă metodă este accea de la le scrie. Le putem da şi un spaţiu în paginile unui jurnal, unde să lăsăm toate aceste gânduri nedorite să îşi ocupe un timp şi un spaţiu fără a fi date la o parte, ci recunoscute şi acceptate. Cu cât încercam mai mult să evităm gândurile acestea nedorite, obsesive, cu atât capătă mai multe putere.

Relaxarea. Să găsim situaţii, exerciţii care ne ajută să ne relaxăm. Un exerciţiu foarte simplu este acela de a ne concentra pe fiecare grup de muşchi în parte, să îi încordăm şi apoi să îi relaxăm. Acest exerciţiu diminuează tensiunile din corp.

Sportul. Oricât de mult am încerca să-l evităm şi oricât de mult v-aţi săturat să citiţi despre beneficiile sportului, realitatea este ca sportul are foarte multe beneficii şi merităm să ne facem un pic de timp pentru a face sport.

Somnul. Somnul poate avea ca efect insomnia, iar dacă aveţi probleme legate de somn încercaţi să abordaţi mai întâi acest simptom.

Psih. Cristina Enescu

Cum se simte anxietatea?

Atac de panicaDacă includem toate formele de anxietate cu Atacurile de Panică, Tulburarea de Anxietate, etc… găsim peste 100 de semne şi simptome ale anxietăţii, în diverse combinaţii şi intensităţi.

Multe persoane suferă de atacuri de panică sau anxietate fără a-şi da seama, deoarece în multe cazuri lipseşte acel element care pare logic să existe: frica.

O scurtă lista de simptome fizice cele mai frecvente:

  • dureri în piept
  • dureri de cap
  • amorţeală
  • ameţeală
  • dureri de stomac
  • greaţă
  • palpitaţii
  • probleme de somn
  • probleme de respiraţie
  • inima bate tare de parcă bubuie
  • transpiraţii
  • tensiune musculară
  • oboseală

Acestea se pot asocia cu una sau mai multe simptome emoţionale, principalele fiind teama şi grija irațională și excesivă.

  • Probleme de concentrare
  • Tensionat, arţăgos
  • Anticipezi ce-i mai rău
  • Iritabil
  • Neliniştit
  • Urmăreşti permanent semne de pericol
  • Sentimentul că o să înnebuneşti

În unele cazuri persoana percepe sentimentul de frică sau panică, ca fiind cauzat de simptomele fizice: “inima îmi bătea tare şi începusem să transpir rău, mâinile îmi tremurau. Atunci m-am speriat pentru că nu înţelegeam ce se întâmplă cu mine”

Mare parte a persoanelor care suferă de anxietate rămân nediagnosticate, deoarece își petrec majoritatea timpului căutând explicaţii pentru simptomele fizice, fac foarte multe analize şi consultaţii la medici de specialitate (cardiologi cel mai frecvent), fără a primi un diagnostic.

Dacă aţi bifat mai multe din simptomele de mai sus este momentul să apelaţi la serviciile unui specialist.

În psihoterapie anxietatea se tratează prin tehnici şi metode specifice şi în funcţie orientarea psihoterapeutului ales de dvs, dar în majoritatea cazurilor terapia este de scurtă durată.

 

Psihoterapeut Cristina Enescu